Alzheimer, probabil cea mai grava boala

  Aceasta maladie a fost descrisa pentru prima data de psihiatrul si neuropatologul german, Alois Alzheimer. Denumirea de “boala Alzheimer” a fost utilizata pentru prima data de psihiatrul german Emil Kraepelin.Boala Alzheimer este prezenta la persoanele in varsta si tot mai frecventa o data cu cresterea longevitatii.

  Primul diagnostic al acestei boli, dat de Alois Alzheimer a fost “boala a uitarii”.Este cea mai frecventa forma de dementa la persoanele in varsta si reprezinta jumatate din totalitatea cazurilor de dementa. Pentru tarile europene se estimeaza ca la persoanele in varsta de 65 de ani frecventa bolii este de 2 – 3 %, inaintand in varsta, la peste 85 de ani, procentul creste la 25 – 40%.Pierderea memoriei este de cele mai multe ori primul semn al aceste boli.

  Simptomele bolii Alzheimer

  Persoanele ce au aceasta boala nu-si pot aminti informatiile invatate anterior si nu pot acumula informatii noi. Primele care se pierd sunt evenimentele recente. Tulburarile de vorbire sunt destul de prezente, nu poate gasi cuvintele potrivite, uneori chiar si pentru notiuni simple. Nu-si mai poate aduce aminte daca au mancat sau nu, nu pot identifica obiecte uzuale, sau cum se deschide o usa cu cheia. Identificarile eronate sunt alte simptome, acestea pot provoca stari de anxietate.

Pe langa aceste simptome cognitive, se manifesta si simptomele non-congnitive. Bolnavii sunt adeseori agresivi fizic, verbal sau sunt agitati. Prezinta tulburari psihotice, de obicei halucinatii sau idei delirante. Alimentatia este si ea tulburata de aceasta boala, bolnavii pot ingera chiar si substante non-alimentare, pot manca excesiv sau chiar deloc, fara sa-si aduca aminte daca au mancat sau nu. Se intampla adesea ca bolnavii sa nu-si mai aduca aminte nici macar unde trebuie sa-si faca nevoile fiziologice, satisfacandu-le in locuri neadecvate.

  Ce se intampla de fapt in creier?

  Organismul produce in mod normal o proteina precursoare a amiloidului. In cazul unei persoane sanatoase, aceste fragmente de proteine sunt degradate si eliminate. La cei care sufera de boala Alzheimer nu mai sunt eliminate, ci se acumuleaza in special la terminatiile presinaptice ale neuronilor, formand placi insolubile si impiedicand astfel transmiterea influxului nervos de la un neuron la altul. Aceste placi se mai numesc si placile senile.

  In interiorul neuronilor se formeaza fascicule dense de fibre dispuse ca niste ghemuri, constituite in principal dintr-o proteina numita Tau, care in mod normal intra in alcatuirea unei structuri intracelulare denumita microtub. Microtubulii au un rol important in transportul substantelor cu rol nutritiv in interiorul neuronului. In aceasta boala, proteinele Tau sunt anormale si microtubulii sunt afectati, neuronii functionand anormal.

 

  Care este cauza aparitiei acestei boli?

Desi aceasta boala apare la persoanele varstnice, nu exista nici o dovada ca boala ar fi cauzata de procesul biologic de imbatranire. Varsta prezinta totusi un factor de risc. Nicotina, traumatismele cranio – cerebrale, precum si unele bacterii (Chlamidii) ar fi alte cauze de aparitie ale acestei boli, respectiv favorizarea formarii placii senile.

Factorii genetici ar putea fi o alta cauza a aparitiei bolii Alzheimer. Dupa un studiu, persoanele care au o ruda de gradul I ce sufera de boala Alzheimer se afla in risc de 26 % – 45 % de imbolnavire. Mutatii ale presenilinei 1 (PS1) pe cromozomul 14 si ale presenilinei 2 (PS2) pe cromozomul 1 duc la o forma foarte agresiva in cazurile familiale de boala. Presenilinele au fost identificate ca parti componente esentiale in procesul proteolitic prin care se produce beta-amiloid prin fragmentarea de APP (Amiloid Precursor Protein), legata de cromozomul 21.

Alzheimer, cea mai grava maladie a memoriei

 

  Blocarea terminatiilor presinaptice a neuronilor duce la incapacitatea de a accesa informatii, bolnavii nu pot sa-si mai aduca aminte nici macar de membrii familiei.In starile avansate, bolnavii prezinta dificultati in pastrarea echilibrului, pierderea controlului vezicii urinare sau intestinale, dificultati de mers sau pot pierde capacitatea de a comunica prin cuvinte.

  Neavand nici trecut, uitandu-se la nepotii lor cum se joaca fara sa-si poata aduce aminte de copilarie, neavand nici prezent, creierul fiind incapabil sa stocheze informatii, dar neavand nici viitor, fiind prinsi in aceasta lume unde amintirile li se sterg pe rand, una cate una, cei afectati de maladia Alzheimer mor dupa 8 – 10 ani daca nu intervin alte cauze de moarte.

 

 

Piciorea Stefania

Clasa a X-a E

Colegiul National ,,Mircea cel Batran", Rm. Valcea